Modelul climatic al anului agricol încheiat a evidențiat situații diferențiate la însămânțarea culturilor (între zonele agricole) și o generalizare a instalării unui climat cu temperaturi excedentare ale atmosferei încă din primele luni ale anotimpului cald. În consecință, rezultatele de producție la cultura grâului au avut un răspuns mai mult sau mai puțin pozitiv sau diminuări după nivelul în care fenofaza de coacere în lapte ceară a devansat cu opt la zece zile perioada instalării excedentului canicular. Astfel, diminuarea de producție la grâu cauzată de seceta pedologică în interacțiune cu excedentul temperaturii a fost mai redusă față de efectele acestor dereglări climatice la culturile de primăvară (porumb și soia).
Fertilizarea rațională în legătură cu schimbările climatice la cerealele de toamnă, fundamentată pe modelul climatic precedent, impune mai multe specificități:
Grâu
Se recomandă realizarea unei fertilizări de bază la semănat (pat germinativ) echilibrată, în compoziția NP, NPK, NPK+, care susține o germinare și răsărire uniformă și realizarea fenofazei de înfrățire până la instalarea sezonului rece. Întârzierea înfrățirii culturii poate perturba durata perioadei de vegetație și adaptarea sau reacția la temperaturile caniculare.
- La fertilizarea de bază se impune o exigență maximă ca suficiență NPK, cu echilibru nutritiv, această măsură fiind esențială, determinantă și pentru alte activități tehnologice, chiar și pentru efectul fertilizării faziale sau pentru starea fitosanitară a culturii.
- În continuare, fertilizările faziale pot fi 1-2 epoci de aplicare în legătură cu rezerva de apă a solului, aportul pluvial și starea de vegetație a plantelor. Acest aport fertilizant se poate aplica imediat după sezonul rece, cunoscut fiind că după răsărire și înfrățire, următorul consum maxim nutritiv intervine cu începutul înfloririi până la coacerea în lapte ceară.
- În această tehnică de fertilizare, aplicările de bază plus cele faziale asigură formarea elementelor de productivitate, consumul maxim nutritiv, cu formarea cantitativă și calitativă a producției. În fertilizările faziale, aportul de N este esențial cu prevenirea excesului în lipsa apei, aici utilizându-se fertilizanții NP (cu raport 2:1), dar și cei simpli, cu N prioritar pe fondul unei de fertilizări de bază corecte și raționale.
- Astfel, se poate valida un sol agrochimic util pentru grâu la pH 6,2-7,2 (slab acid-neutru), reprezentare bună cu humus (peste 2,5-3% procente), N-mineral = 40-60 ppm; P = 40-50 ppm ; K = 250-300 ppm, ce se poate realiza cu aplicări de 80-120 kg s.a. N, 60-80 kg P, 60-80 kg K.
- Se controlează permanent și se previn bolile foliare și ale spicului.
Orz
Orzul are cerințe climatice mai reduse decât grâul, este mai rezistent la temperaturi ridicate decât alte cereale. În schimb, este mai exigent la nutriție, pentru că are un sistem radicular cu capacitate mai scăzută de absorbție. Consumul specific nutritiv este apropiat grâului: 28-30 N, 14-16 P, 26-28 K kg s.a./t producție.
Triticale
Triticale are însușiri genetice între grâu și secară, cu consum specific nutritiv sub al grâului, sistem radicular cu capacitate mare de absorbție. Fertilizare moderată față de a grâului.
În concluzie, pentru fertilizările cerealelor de toamnă, în condiții climatice ce arată schimbări esențiale, se recomandă o atenție sporită fertilizării de bază din toamnă, cantitativ apropiată necesarului, cu echilibru nutritiv și prevenire a stărilor extreme (insuficiență-exces). Fertilizările faziale se bazează pe aportul nutritiv din aplicările anterioare și pe regimul hidric și de umiditate al solului, practicându-se aplicări fracționate.
Kommentarer