Analiza evoluției climei din țara noastră, sintetizată în studii, aprecieri și alternative încă de la începutul măsurătorilor climatice, arată acum fără rezerve că se parcurg schimbări profunde ale climei, cu repercusiuni deja dovedite în economie, mai ales în agricultură, în viața socială, generalizate fiind de creșterea temperaturilor lunare și anuale din atmosferă, pe fondul dereglărilor în regimul precipitațiilor, în cantitatea și repartizarea anuală a acestora. Se fac aprecieri extrem de relevante care menționează că până în prezent s-a parcurs un an (2023-2024) cu o iarnă având cea mai ridicată temperatură medie, iar primele luni din vara 2024 arată cele mai ridicate temperaturi medii lunare (de la începutul măsurătorilor climatice) pe fondul manifestării unui deficit pluviometric și manifestarea aproape generalizată a secetei pedologice autentice. Concret, se apreciază deci că efectele se pot numi și concentra în procesul de “aridizare”, cunoscut fiind că până în 1990, odată cu adoptarea activității conceptului de control al stării de calitate a solurilor (1980-1987), se discuta frecvent de procesul deșertificării solurilor ca urmare mai ales a extinderii industrializării cu unele procese de poluare (cu metale grele, cu emisii ale industriilor chimică și a neferoaselor, a celei miniere etc.).
Solurile au recepționat în ultimele 2-3 decenii deficitul pluvial și hidric în general și astfel contribuie la o înțelegere mai adecvată a impactului datorat temperaturilor caniculare și excesive, concomitent cu deficitul de umiditate, condiții în care se impun activități de cercetare pentru un management adaptat și totuși productiv. În alternativele de aridizare se constată:
- în chimia solului, deficitul de apă și de umiditate pe profilul de sol determină perturbări ale circuitului nutrienților în sistemul sol-plantă, iar apa și umiditatea insuficiente dereglează fenomenele de sorbție-desorbție a nutrienților, cu alimentare deficitară a fotosintezei și randamentelor vegetale.
În acest cadru al insuficienței hidrice, se accentuează reducerea conținutului de C-organic și humus, pe seama mineralizării accentuate. Se reduce drastic circulația nutrienților pe profil, se dereglează legătura naturală sau antropizată între orizonturile profilului de sol.
În legătură cu componentele capacității de tamponare a solului, argile și humus, se apreciază că inactivarea lor ca urmare a deficitului de apă determină efecte complexe negative, o reducere a biodisponilizării elementelor, o vulnerabilitate accentuată a solurilor la presiunilor naturale și antropice (aici încălzire globală).
- în fizica solului se constată o astructurare a solului, prioritar în orizonturile superioare, iar fracțiunile elementare ale acestuia se degrevează de componentele coloidale, devin vulnerabile față de efectul factorilor prezenți și expun solurile la o fizică defectuoasă, cu predominarea fracțiunilor granulometrice grosiere. Acviferul freatic se adâncește ca localizare, își reduce volumul disponibil pentru orizontul cultivat, iar alimentarea cu apă la suprafață prin ploi ocazionale asigură limitat o apă suspendată disponibilă parțial evapotranspirației și minimal plantelor.
- în biologia solului, ca urmare a modificărilor climatice în aer, apă și sol, concomitent cu a resurselor de energie pentru activitatea biologică din sol, au loc dereglări profunde ale acesteia, cantitativ și calitativ, cu modificări esențiale ale circuitului C, N și altor elemente. Se blochează humificarea, amonificarea, nitrificarea ș.a. și mediul nou creat din punct de vedere biologic este neprielnic activității microbiologice în sol, dar și vegetației spontane și cultivate.
În contextul aridizării României, global și local, se abordează cu responsabilitate problema unui eventual program național de extindere a suprafețelor irigate în agricultură, realizabil etapizat, după nivelul de cerințe și pretabilitate, care să includă: 2,7 mil. ha (raportate în Anuarul INS în 1990) și propuneri de viitor cu realizări locale în rețelele hidrografice Prut-Siret, Olt-Jiu, Argeș-Buzău, Mureș-Olt și afluenți, Crișuri-Someș ș. a. (gândit ca subvenție aproape totală a statului). Pentru realizarea competentă a acestui proiect, cerințele studiilor de sol sunt speciale și includ abordări pedologice, de bonitare, și agrochimice în legătură cu modificările climatice, concomitent cu cele ce vizează activitățile de ameliorare a culturilor cu genotipuri rezistente sau adaptate la secetă, pentru irigat și neirigat. Complexitatea acestei acțiuni, rezultatele previzibile conduc aceste preocupări la nivel primordial național, iar rezultatele pot preveni și, parțial, înlătura efectele negative ale încălzirii globale în agricultură.
Comments